I. Cadrul legal

Cadrul legal este asigurat de:
a) Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii;
b) Hotărârea nr. 488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii;
c) Legea 337/2018 privind statutul inspectorului de muncă.

II. Aspecte importante

Potrivit art. 2 din Legea 337/2018, „în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, inspectorul de muncă este învestit cu exerciţiul autorităţii de stat”. Inspectorul de muncă beneficiază de stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară, de natură să îi afecteze libertatea de exerciţiu, decizie sau control în exercitarea atribuţiilor de serviciu, apreciere şi decizie şi care îl poate îngrădi sau împiedica în realizarea activităţii de control (art. 10 din Legea 337/2018).

Inspectorul de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă are dreptul de a efectua activităţi de control, de a întocmi procese-verbale, de a constata nerespectarea prevederilor legale şi de a aplica sancţiunile corespunzătoare prevăzute de lege, astfel:
a) pe tot teritoriul ţării, indiferent de locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea în mod curent, în baza deciziei emise de inspectorul general de stat;
b) pe teritoriul judeţului în a cărui rază teritorială se află sediul inspectoratului teritorial de muncă în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea în mod curent (art. 5 alin. 1 din Legea 337/2018).

Inspectorul de muncă are următoarele îndatoriri:
a) să utilizeze legitimaţia de serviciu şi insigna numai în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
b) să se prezinte la programul normal de lucru, precum şi la programul stabilit pentru desfăşurarea unor acţiuni de control inopinat;
c) să respecte, în exercitarea atribuţiilor de control, prezumţia de nevinovăţie a persoanelor care fac obiectul controlului, să adopte un comportament civilizat, să manifeste imparţialitate şi nepărtinire, să fie ferm şi exigent;
d) să analizeze cu obiectivitate toate documentele şi informaţiile pe care angajatorii au obligaţia de a le pune la dispoziţia inspectorului de muncă pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor;
e) să consemneze în procesul-verbal întocmit în urma controlului planul de măsuri în sarcina angajatorului;
f) să dovedească disponibilitate în situaţiile în care este necesară prezenţa sa la locul de muncă în afara programului normal de lucru, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii;
g) să analizeze efectele aplicării actelor normative din domeniul de activitate şi să înainteze superiorului ierarhic propuneri de modificare sau completare a acestora, atunci când situaţia o impune;
h) să informeze de îndată compartimentul de resurse umane din cadrul Inspecţiei Muncii/inspectoratului teritorial de muncă despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa;
i) să monitorizeze modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în activitatea de control şi, după caz, să aplice sancţiunile contravenţionale pentru neîndeplinirea acestora, conform prevederilor legale;
j) să sesizeze instituţia în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, în cazul în care, cu prilejul desfăşurării unei activităţi de control, constată că se află într-o situaţie de incompatibilitate sau că există un conflict de interese (art. 8 din Legea 337/2018).

Inspectorului de muncă i se interzice;
a) să efectueze controale la entitatea în cadrul căreia soţul/soţia inspectorului de munca sau altă persoană cu care acesta este rudă sau afin până la gradul II inclusiv are calitatea de asociat sau acţionar, administrator, director, cenzor sau al cărei reprezentant legal este;
b) să efectueze controale la entitatea în cadrul căreia sau pentru care desfăşoară activităţi o persoană care este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul II inclusiv cu inspectorul de muncă;
c) să folosească informaţiile obţinute în activitatea de control pentru a obţine foloase necuvenite sau pentru a prejudicia imaginea instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
d) să abuzeze de calitatea oficială şi să compromită, prin activitatea sa publică, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte;
e) să redacteze, să tipărească sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină (art. 9 alin. 1 din Legea 337/2018).

Inspectorul de muncă poate însă să desfăşoare activităţi în domeniul formării profesionale (art. 9 alin. 2 din Legea 337/2018).